Nu răstigniţi iubirea

Gânduri expirate

de-a lungul timpului

mi-a fost milă

- şi cât urăsc sentimentul! -

nu doar de oameni şi animale

ci şi de lucruri

neînsufleţite

îmi era milă

de omul de zăpadă

pe care copiii răi

îl loveau cu picioarele

îi scoteau vreun ochi

sau îl decapitau

ori chiar şi atunci

când îl vedeam scurgându-se lin

în pământ

slăbind pe zi ce trece

îmi era milă

de sperietoarea din câmp

batjocorită

de aceeaşi copii răi

sau poate de alţii

şi lista ar putea continua

de-a lungul timpului

eu am iubit

şi oamenii de zăpadă

şi sperietorile

mă ascundeam de ochii lumii

să plâng pentru ei

când nu puteam să-i ajut

astăzi copiii

nu mai construiesc oameni

de zăpadă

construiesc roboţei

oamenii au înlocuit sperietorile

cu sisteme electronice performante

şi totul

totul pare să fie

într-o perpetuă schimbare

doar sufletul omului

nu se poate schimba

robotiza

electroniza

şi singură iubirea

nu poate fi înlocuită

cu niciun surogat oricât de perfect

de-aceea oameni buni

vă conjur

nici măcar în numele

oricărei globalizări robotizări

evoluţii sau cum îi mai spuneţi

progres

nu răstigniţi iubirea!

pe tine te rog

dacă e absolut necesar

fă-mă om de zăpadă

în care alţii să lovească

cu picioarele

fă-mă sperietoare

ţintă a pietrelor

dacă chiar nu se poate altfel

răstigneşte-mă pe mine

dar nu-mi

răstigni iubirea!

Slobozia, 2008