Septembrie la Urziceni

Întâlnire între scriitori de dincoace şi de dincolo de Ocean, 13 septembrie 2014

Jurnal de risipită

De la stânga la dreapta: Grigore Spermezan, Marian Ştefan, G.Th. Popescu, Ghe. Dobre, Marius Stan, doamna Stan, Dan Elias, Lili Balcan, Vasile Iordache, Adrian Bucurescu, Costel Bunoaica, F.L. Dalian

Când vine Marius din America înseamnă că vine toamna. Sau invers... De vreo trei ani, în calendarul scriitorilor ialomiţeni, luna septembrie are un semn reprezentând întâlnirea cu un confrate drag aflat prin cele lumi americane. Cu alte cuvinte, dacă e septembrie, e Marius Stan. Semnul din calendar a prilejuit şi anul acesta scriitorilor care gravitează în jurul revistei „Helis” întâlnirea pe care o aşteptau încă de anul trecut, după lansarea cărţii „Câteva zile” semnată Marius Stan. Timpul şi locul faptei: sâmbătă, 13 septembrie 2014, Centrul Cultural Municipal Urziceni. Gazdele noastre primitoare au fost: Nicolae Petrache – directorul Centrului amintit şi Alexandru Bulandra – directorul Bibliotecii Municipale din aceeaşi localitate. Au răspuns apelului următorii (în ordinea în care au fost aşezaţi, de la stânga mea, într-un cerc... aproximativ): Adrian Bucurescu, Vasile Iordache, Costel Bunoaica, Dan Elias, Marius Stan (evident!), Gheorghe Dobre (şi mai evident), George Theodor Popescu, Marian Ştefan, Titi Damian, Lili Balcan, Grigore Spermezan şi profesorul Dumitrescu, fost deputat, fost consilier la B.N.R, iubitor de literatură. A, şi subsemnata. Ne-au onorat cu prezenţa domnul inginer Florian şi operatorul de serviciu de la televiziunea din Fierbinţi, care au luat interviuri şi au înregistrat evenimentul.

La sugestia lui Marius Stan, fiecare din cei prezenţi a glăsuit pe teme literare, creaţii proprii, aproximativ 5 minute fiecare, unii aducând în atenţie poezia, alţii proza, reportajul sau doar propriile gânduri şi opinii adecvate momentului. Au fost aproximativ trei ore în care, într-o linişte desăvârşită (lucru rar când se adună mai mult de trei scriitori), toată lumea şi-a ascultat cu încântare confraţii, dovadă că, atunci când vrem, chiar putem. După care, Gheorghe Dobre a dat drumul la „haos”. La semnalul său, organizarea s-a transformat în mişcare browniană, iar cei care stătuseră rigizi în scaunele lor au migrat iute către zonele de interes: masa, expoziţia de pictură (colecţia Nicolae Petrache), prietenii de care le fusese dor, cu care aveau de împărtăşit una, alta, locul de fumat etc. În scurtă vreme (că vorba poeţilor de americani: Time is money), ne-am împrăştiat fiecare de pe unde venise: Bucureşti, Urziceni, Fierbinţi, Slobozia. America mai târziu.

Din declaraţiile „colegilor” am aflat că unii lucrează la volume de poezie (Marius Stan), alţii la romane (Dan Elias. Atenţie! S-a consemnat, nu mai puteţi da înapoi), Titi Damian la trilogia transformată în tetralogie, alţii... la cine pot şi ei. În sfârşit, după pupăturile de rigoare şi strânsul mâinilor (nu în uşă!), ne-am promis o revedere... la anul viitor.

Slobozia, 20 septembrie 2014