Fântână secată

Gânduri expirate

Sunt o fântână

secată

iar cumpăna mi-e strâmbă

odată

aveam o apă limpede

atât de limpede încât

mi se citea în ea sufletul

(pentru cine ştia să citească)

Un trecător însetat

s-a aplecat asupra mea

şi m-a sorbit

cu sete

cu mare sete

ca un făcut

apa mea în loc să scadă

tot creştea şi creştea

tot mai limpede mai curată

mai bună

fericită să-i stingă setea

care părea de nestins

într-o zi

nu i-a mai fost sete

nici apa n-a mai crescut

şi am rămas

o fântână secată

un fel de coş de gunoi

căci ce altceva este o fântână

fără apa ei limpede

dacă nu un loc

în care alţi trecători

aruncă

gunoaie

sunt o fântână secată

ce-şi aşteaptă rugându-se

Trecătorul...

Slobozia, ianuarie 2009

Portretul autoarei: pictor/grafician Vasile Aionesei