Muzeul militar „Mareșal Constantin Prezan”

 

Turism cultural în cadrul festivalului „Eterna epigramă” Cluj-Napoca

24 iunie 2023

 

În cadrul festivalului de umor „Eterna epigramă” desfășurat la Cluj-Napoca, organizatorii au oferit invitaților, în data de 24 iunie 2023, un interesant tur ghidat al orașului Cluj-Napoca și o vizită la Muzeul Militar „Mareșal Constantin Prezan”, situat în incinta Comandamentul Diviziei 4 de Infanterie „Gemina”.

Muzeul, deschis recent (2021), este o filială a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Pe lângă personalitatea mareșalului Constantin Prezan, sunt evidențiate și personalitățile unor mari generali din Al Doilea Război Mondial: generalul Gheorghe Avramescu și generalul Nicolae Dăscălescu. În perioade diferite, fiecare dintre ei a comandat Armata a 4-a română. Față de generalul Nicolae Dăscălescu nutresc de mai multă vreme o stimă și o simpatie aparte, în urma lecturii cărții pe care i-a dedicat-o nepotul său: „Generalul Nicolae Dăscălescu – sacrificiu, glorie și supliciu”, din care am aflat lucruri deosebit de interesante și impresionante despre acest mare om căruia soldații îi spuneau „Tata Dăscălescu” sau „Generalul-soldat.” Pornind de la acest volum, i-am dedicat și eu două texte de ficțiune, incluse în volumul de proză scurtă „Hanul dintre vii” („Generalul soldat” și „Prețul unei medalii”).

O altă bucurie – dacă o pot numi așa – mi-a fost oferită de fotografia scriitorului George Topârceanu în calitatea sa de sergent din regimentul 3 artilerie grea, căzut prizonier, din păcate, în luptele de la Turtucaia, în Primul Război Mondial. Totuși, acest prizonierat a generat scrierea unei capodopere constând în memoriile sale de prizonierat, care mi-au relevat un scriitor de proză absolut genial, cu un umor aparte, chiar și în condiții tragice.

În rest, cu toată stima față de munca muzeografilor și restauratorilor, n-aș spune că e vreo mare încântare vizitarea unui muzeu militar, în care vezi cum inteligența umană și progresele tehnice uluitoare sunt puse în slujba războiului, armele cu care oamenii s-au omorât între ei de-a lungul timpului și cu care mai continuă să o facă. Ar putea constitui, în schimb, un moment de reflecție.

Printre armele expuse mi-a atras atenția un AKM model 1965, ceva mai evoluat decât AK-47 cu care mă „luptam” și eu în convocările din Ghencea, de mi se dizlocase umărul și mi se perturbase timpanul.

Mulțumesc organizatorilor pentru prilejul de a vedea orașul – care este superb -  și muzeul, cu speranța că armele vor mai putea fi văzute doar în muzee!

 

Florentina Loredana DALIAN

Slobozia, 26 iunie 2023

 

Spărgătoarea premiată la Cluj

 

 

Întâlnirile de la Viișoara 2023

8-10 iunie 2023

 

 

Poeți, prozatori, jurnaliști, muzicieni și chiar artiști plastici s-au adunat într-un loc a cărui frumusețe e propice literaturii, anume satul Bistrița, comuna Alexandrul cel Bun, județul Neamț, la invitația organizatorilor – Victor Munteanu și Ioan Ouatu – la festivalul desfășurat sub egida Fundațiilor Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov” și „Aurora Ouatu”, în acest început de iunie, în care soarele a fost de partea artei.

Am purces la drum cu poeții/ UZPR-iști Florin Ciocea și Firiță Carp, cu o binevenită pauză la familia Carp în Grivița de Galați, unde slujitorii artei și nu numai sunt întotdeauna bineveniți și ospătați ca la carte.

Pe seară, ajungem la locul faptei, unde ne exprimăm bucuria revederii sau cunoștinței, apoi urcăm o pantă abruptă spre a ne încânta de panorama extraordinară care se înfățișează privirilor avide de frumos. Admirăm, de asemenea, primul liceu particular din România, deschis în 1990 de familia Ouatu.

Au urmat apoi două zile pline de literatură, bine asortate cu muzică de calitate, în interpretarea unor soliști de la Opera Română, dar și absolvenți ai Liceului de muzică. Activitățile s-au desfășurat în cadrul elegant al sălii festive de la pensiune și la biserica din sat, unde părintele Corneliu ne-a fost gazdă bună. Foarte aproape de această biserică, se află cunoscuta Mănăstire Bistrița, cu Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Câțiva dintre noi au mers acolo pentru un scurt moment de rugăciune. Această mănăstire e nemurită în literatură de Mihail Sadoveanu în romanul „Baltagul”, în care personajul Victoria Lipan merge la mănăstire și se roagă la icoana Sfintei Ana, cerând ajutor.

Dezbaterile întîlnirii au avut ca teme principale soarta editurilor, azi, precum și creștinism versus globalism. Recitalurile de poezie au făcut deliciul manifestării. Au fost acordate premii și distincții.

Dintre participanți, amintim pe următorii: Olimpiu Nușfelean, Simona Modreanu, Lucian Strochi, Ștefan Mitroi, Emilian Marcu, părintele Corneliu Paiu, Nicolae Toma, Firiță Carp, Doru Ciucescu, Nicolae Silade, Ecaterina Petrescu Botoncea, Florin Ciocea, Tincuța Horonceanu Bernevic, Mihaela Aionesei, Daniel Luca, Armanda Filipine, Garofița Jianu, Daniel Mariș, Maria Bacău, Emil Mircea Neșiu.

A fost o întâlnire memorabilă, pentru care se cuvin felicitări organizatorilor și participanților.

Florentina Loredana DALIAN

Slobozia, 13 iunie 2023

 

Interviu la TeleMoldova Plus - iunie 2023

Dimineți

En garde! Cu oiștea-n gard! (10)

          Ador somnul de dimineață și rar, spre foarte rar mă trezesc înainte să mă „deștepte” alarma. Azi dimineață a fost un asemenea caz rarisim. Cred că am făcut ochi puțin înainte de ora șase. I-am închis la loc, desigur, dar urechile au rămas deschise. Înspre ele venea zumzetul dimineții, așa cum nu prea îl prind de obicei. Cântecul a zeci de păsări răzbea până la mine chiar și prin geamurile termopan. Și m-am bucurat, gândind că uite Natura ce harnică e și ce frumos își începe ziua cântând.

          Apoi, printr-o ciudată asociere de idei, mi-am amintit mașinile militare pe care le-am văzut deunăzi pe un drum de mașini civile cu oameni care se duc și ei care-încotro, cu treburi pașnice. Și mă gândeam ce aiurea le stă la blindatele astea printre mașinile-mașini, arătând ca niște babe cotoroanțe care șed pe margine la bal și clănțăne tineretul în care clocotește viața. Și cum ar fi ele în stare să pună pe silent cântecul păsărilor, să astupe zumzăiala firească a naturii, să extermine viața însăși.

          Cu tot respectul pe care-l am pentru simbolurile militare în vreme de pace, când vine vorba de utilitatea lor în vremuri tulburi, îmi dă ghes un gând pe care-l adresez celor care aleg să pună căluș trilului păsăresc: Băgați-vă armele undeva și lăsați păsările să cânte!

(Slobozia, 08 iunie 2023)

 

Textul acesta îl scriam până să plec la Festivalul din Neamț, cu prietenii poeți Florin și Firiță. Câteva ore mai târziu, la plecarea din Maltezi, am stat vreo 20 de minute în urma unei coloane militare care nu se mai sfârșea. De parcă gândul trezirii mele matinale se materializase. Prilej de a repeta îndemnul de mai sus, cu o mică adăugire: Lăsați păsările și poeții să cânte! (Slobozia, 11 iunie 2023)

 

Florentina Loredana DALIAN