Gânduri expirate
Uneori
aşteptările
ne
sunt răsplătite
căutările
îşi
află pe cel căutat
chiar
dacă
uneori
fără
a băga de seamă
mai
greşim cărarea
mai
încurcăm drumurile
înainte
de
Gara
finală
în
care ne hotărâm să rămânem
pentru
totdeauna
Dacă
aş avea
aş
da un regat
nu
nu pentr- un cal
aş
da un regat
în
schimbul unui drum mai drept
care
să fi dus până
la
tine
aşa
mai repede
mai
fără ocolişuri
mai
fără alte cărări
Dar
cine ştie
dacă
drumurile
noastre
ar
fi fost mai drepte
decât
o dreaptă
cine
ştie dacă atunci
n-am
fi trecut unul
pe
lângă cealaltă
ca
două accelerate
într-o
haltă oarecare
fără
să ne recunoaştem
fără
să tragem măcar
semnalul
de alarmă
în
semn de
salut
Şi
când mă gândesc
la
faptul că poate
am
fi mers pe acele
două
drumuri drepte
ca
două linii paralele
ce
se-ntâlnesc la infinit
când
mă gândesc că poate
cele
două drumuri nu
s-ar
fi intersectat niciodată
sub
niciun unghi
fie
el drept ascuţit sau obtuz
atunci
mai bine
îmi
iau regatul înapoi
şi
las fără regrete
drumul
aşa
cum a fost
mai
bun mai rău
dar
ce contează
câtă
vreme
până
la urmă
m-a
purtat către
tine
Slobozia, 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu