Circumstanţă atenuantă

Gânduri expirate

Nu trageţi

în soldaţii neinstruiţi!

Eu n-am învăţat

să mă adresez generalilor

Pe vremea când eram soldăţică

la salutul meu milităresc

ei răspundeau cu săru’mâna

Ce vremuri

tânără frumoasă

că de proastă nu mai vorbim

Unii mai zâmbeau pe sub mustăţi

când mă vedeau căutându-mi de zor

boneta pe la centură

că doar nu era s-o port pe cap

să-mi deranjeze bretonul

Dar eu n-am cunoscut

generali

decât după stele

Doar acum în urmă

unul mai special

s-a-mpiedicat de mine

ce-oi fi căutat în calea lui?

şi-n loc să iau poziţia de drepţi

să salut

să-i spun să trăiţi

m-am fâstâcit neprofesionist

te pomeneşti c-oi fi dat şi din gene

şi l-am salutat

cu

vă iubeeesc!

iar el de emoţie

a uitat să-mi dea trei zile de carceră

în schimb m-a condamnat pe viaţă

la fericire

De-atunci aşa a rămas

ne salutăm în fiece zi

cu te iubesc-ul acela

şi zău dacă nu

face mai mult decât toate

formulele de salut ale omenirii

aşa că vă rog

nu trageţi

nu trageţi în soldaţii neinstruiţi!

Iubirea e o sfântă circumstanţă atenuantă

Slobozia, 2008