Tristeţea ta îmi e spin
care produce răni
Universului,
zâmbetul tău – balsam
pentru durerile
omenirii
ştii, ieri, sub salcia
plângătoare,
aş fi vrut să fiu
fluture,
să mă aşez pe umărul
tău drept
pe post de Înger
păzitor
ce crezi,
dacă Dumnezeu ne-ar fi
lăsat să fim fluturi,
ne-am fi odihnit aripile
pe aceeaşi floare?
pe aceeaşi floare?
Slobozia, 27,28 august 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu