Gânduri expirate
De ce "gânduri expirate"? Deoarece chiar aşa sunt. Le scrisesem cândva, pentru cineva... la fel de expirat. Recitindu-le, pigulindu-le, am constatat că am luat distanţa cuvenită de ele şi le pot trata ca pe nişte texte oarecare. Din care sper că se întrezăreşte măcar o brumă de poezie. Sau măcar o brumă de ceva. Sunt în jur de 60... doar ceva mai puţine decât numărul zilelor cât a durat "agonia" dătătoare de inspiraţie.
Azi
nu mă mai tem
nici
de moarte nici de
nemurire
nu
mă tem de plecări de întoarceri
nu-mi
mai e frică de trădări
nici
măcar de ale mele
nu
mai ascult glasul niciunui
gând
de ne-iubire
azi
nu
Singura
teamă ce mi-a
rămas
e aceea
că
într-o anume zi botezată cu zece
fără
să ştiu fără să vreau
fără
măcar să aflu vreodată
aş
fi putut trece mai departe
şi-atunci
Doar
atunci mi se face o frică
de
tot
şi
de toate...
Slobozia, 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu