Îți scriu ca și
cum aș veni de departe,
ca și când
ostrovu-acesta mi-ar îngădui să plec,
îți scriu ca și
când anii mei nu s-ar număra,
ca și când
legile nescrise s-ar fi nescris și pentru noi.
Da, să zicem că
tu ești un cavaler al vremurilor de altă dată,
care așteaptă pe
țărmul celălalt,
să zicem că eu
aș fi o domniță
toată numai
zâmbet și soare,
că poate ne-am
iubi (câtă vreme?)
putem să
imaginăm cel mai frumos scenariu de dragoste...
ei, și?
Toate acestea
vor avea un sfârșit,
aproape totul se
petrece sub semnul zădărniciei
și-atunci te
întrebi
la ce bun să
străbați depărtările?
Slobozia, 07 septembrie 2015
Pictură de Vladimir Volegov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu