Maratonul Poeziei, Câmpina, 21 martie 2014
Poezia, această
regină a literaturii, a fost sărbătorită şi anul acesta (2014) în întreaga lume,
în ziua de 21 martie, declarată de UNESCO Ziua Internaţională a Poeziei. La
Câmpina, nu pentru prima dată, s-a desfăşurat Maratonul Poeziei, găzduit de
Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” şi coordonat de directorul şi poetul
Florin Dochia.
Într-o atmosferă
propice poeziei, au citit din creaţii proprii poeţi din mai multe oraşe:
Bucureşti, Braşov, Câmpina, Ploieşti, Oradea, Sinaia, Floreşti şi Slobozia. „Ce-i
mâna pe ei în luptă?”, se întreba Poetul. Ce i-a mânat pe actualii poeţi la
Câmpina? Desigur, dragostea faţă de poezie, pe care şi-au dovedit-o atât prin
prezentarea propriilor poeme, cât şi prin ascultarea poemelor scrise şi
lecturate de confraţii lor.
Într-un maraton
ce a durat mai bine de trei ore, s-au perindat pe „scaunul autorului”: Emanoil
Toma, Emil Sude, Elena Glodean, Maria Nicolai, Anastasia Tache, Cătălin
Stanciu, Diana Trandafir, Daniela Şontică, Gherasim Rusu Togan, Marian
Dragomir, Ani Bradea, Serghie Bucur, Severius Florin Frăţilă, Codruţ Radi, Florin
Dochia, Maria Gabriela Dobrescu (cea care şi-a lansat şi cartea „Gânduri în
cuşcă”, apărută în 2013, la Editura „Premier”, în colecţia „Biblioteca de
Câmpina” coordonată de Liliana Ene), Daniel Drăgan, Laurenţiu-Ciprian Tudor, Ştefan
Alexandru Ciobanu, Cătălina Grigore, Cezara Răducu, Cătălin Derzelea, Ştefan
Al.-Saşa şi poeţii ialomiţeni Costel Bunoaica, Florin Ciocea şi Florentina
Loredana Dalian. Toţi cei care au citit au primit din partea directorului
Florin Dochia un Atestat de Poet Maratonist, la fel ca şi anul trecut, tot de
Ziua Mondială a Poeziei! Nu au citit, dar au ascultat cu atenţie scriitorii
nepoeţi Christian Crăciun şi Iulian Moreanu.
Presa locală a
fost reprezentată de o jurnalistă de la „Expresul de Prahova” şi directorul de
la „Oglinda de azi”. Evenimentul a fost deja semnalat, la nivel central, în
Ziarul „Lumina” (săptămânal de spiritualitate şi atitudine creştină al
Patriarhiei Române), din 22 martie 2014, printr-un articol semnat de Dan Cârlea
şi intitulat „Poezia a fost celebrată în toată lumea”. Ei, nu chiar în toată
lumea, domnule Cârlea; la Slobozia, de exemplu, nu s-a celebrat nimic. Dacă
greşesc, cei în drept să-mi atargă atenţia.
Felicitări şi
mulţumiri poetului Florin Dochia, în primul rând în calitatea sa de organizator
al unui eveniment cultural de înaltă ţinută artistică!
Dincolo de planul
artistic, în plan personal, m-am bucurat să revăd câţiva poeţi dragi mie, cu
care m-am întâlnit de-a lungul anilor pe la diverse evenimente (Ştefan
Alexandru Ciobanu, Florin Dochia, Cezara Răducu, Maria Dobrescu, Stefan Al.-Saşa,
Marian Dragomir) şi s-o cunosc pe Daniela Şontică, pe care o ştiam (şi o
admiram) numai din mass-media (aceea de bună calitate), pe domnul Daniel Drăgan
şi distinsa lui soţie. L-am revăzut cu bucurie şi pe pictorul iconar
(câmpinean) Nicolai Nestor.
Sâmbătă, am mers
puţin, împreună cu companionii mei, Florin C şi Costel, pe Valea Doftanei, unde
ne-am bucurat de o privelişte care mângâie sufletul. La întoarcere, am mai
povestit la o cafea cu Florin D, apoi ne-am luat drumul înapoi, spre casă. Nici
n-am apucat să ajungem, că deja aflase întreg mapamondul unde am fost şi de ce.
Pictorul Valeriu Stoica m-a sunat de pe schela unei biserici bucureştene să-mi
spună că ştie că am fost la Câmpina, la Maratonul Poeziei. De unde, frate? „Am citit în ziarul Lumina, uite scrie aici.” Şi-mi
citeşte paragraful. Când ajung acasă, după ce am deschis calculatorul, primesc
un e-mail de la epigramistul constănţean Dan Norea: „Ai fost cumva la Maratonul
Poeziei, la Câmpina? Mi s-a părut că te văd într-o poză postată de Elena
Glodean pe facebook.” Domnule, nu mai poate omul să plece de-acasă, că îl ştie
tot poporul! Asta e! Până la urmă, e bine să afle tot poporul că ne poezim. În drumul spre casă ne-am abătut
pe la poetul Dan Elias (la Maia). Acolo să vezi poezie! Iezi, capre, oi, gâşte,
câini, pisici, tot felul de orătănii, fără număr, pe care Daniel şi Violeta le
cresc pentru că „sunt fiinţe lăsate de Dumnezeu”, nicidecum să le taie şi să le
mănânce. Pomişori, floricele... de care Daniel are grijă cu mâinile lui. Ne-a
arătat în vale, mai jos de casa lui, „parcul” (ce-a rămas din el) lui Barbu
Catargiu construit, la vremea lui, de către arhitectul Frederich Meier, cel
care a pus bazele Cişmigiului. Se spune că moşia de la Maia a fostului om
politic era un loc de pelerinaj al protipendadei bucureştene de odinioară. Din
castelul cu peste 100 de camere n-a mai rămas nimic. Sic transit gloria mundi... Să sperăm că măcar din poezie va mai rămâne ceva...
Slobozia, 23
martie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu