Florentina Loredana Dalian

vineri, 14 martie 2014

Poezii siameze: FIUL RISIPITOR

Experiment literar, autori: Marius Stan şi Florentina Loredana Dalian


Mi-a venit rândul să propun tema, titlul şi versul "de lipitură"; la sugestia lui Marius, am ales să scriem poezie. Am convenit cu el că tema va fi "Părinţi (mamă, tată)", titlul "Fiul risipitor" şi vom începe cu acelaşi vers: "Sunt, mamă, fiu risipitor". În rest, am scris fără a ne consulta. Mi s-a părut interesant că amândoi ne-am gândit cam la acelaşi lucru şi, totodată, am folosit în poezii viţelul biblic. Evident, fiecare cu stilul său. Rezultatul - mai jos. 


FIUL RISIPITOR


Sunt, mamă, fiu risipitor;
mi-am risipit şi dragostea şi anii.
Am bătut pe la toate uşile inimilor;
nimeni nu-i acasă.
Uscate sunt buzele mele
de arşiţa atâtor nesăruturi.
Am plecat cu aripi de-acasă,
m-am hrănit cu visuri;
acum mi-au rămas numai roşcove.

Uneori, seara, îmi amintesc
apusurile pe după dealul nostru.
Ah, mamă,
a fost o vreme când vedeam numai răsăritul.

Tu ce mai faci?
Lacrimile tale sunt la fel de sărate,
la fel de tăcute
ca inima mea bătând
pentr-o dragoste nemărturisită?

Mă voi întoarce, mamă,
dar nu-ţi vei mai recunoaşte fiul.
Sunt mai bătrân decât tine, mamă
şi port în inimă ca-ntr-o raniţă
cenuşa înstrăinărilor.

Să nu-i spui
să nu-i spui tatei să taie viţelul cel îngrăşat!
Fă numai focul în odaie;
mi-e dor să văd lumina  flăcărilor
cum joacă pe pereţii albi
văruiţi de tine înainte de Paşti.
Nici să nu
nici să nu tocmească lăutari
-         ce folos? –
Vreau numai să-ţi aud ţie cântecul
acela pe care mi-l cântai când eram în leagăn.

Aşa să faci!
Aşteaptă-ţi, mamă, fiul risipitor,
căci el se va întoarce…
… într-o zi.


Florentina Loredana DALIAN
Slobozia, 13 martie 2014


FIUL RISIPITOR


Sunt, mamă, fiu risipitor
te aud și te văd de peste mări și țări
îți trimit vederi din colțurile lumii
cu scris mărunțel, ca să încapă mult
M-am îndepărtat, mamă, și abia acum
te simt mai aproape
te văd într-o lumină caldă, crepusculară
necăjită că ne-am împrăștiat, că ceva nu e bine
cum ne uităm la fotografii înrămate

Sunt, tată, fiu risipitor
ca lăcustele au trecut peste mine anii
conștiința mea spălată în ropote de ploaie
e mai curată ca niciodată
 „Fii bărbat” – ziceai tu – „O să fie bine”
și a fost, și este
Așa că nu tăia încă vițelul cel gras
abia am mers jumătate de secol
și mai pot merge

și mai pot face lucruri minunate 


Marius STAN
Washington DC, 13 martie 2014



"Fiul risipitor" - de F.L. Dalian, în interpretarea autoarei
Muzica: Ernesto Cortazar - "Bethoven's silence"
Pictură de Andrew Atroshenko

2 comentarii:

  1. Fiul risipitor

    Sunt, mamă, fiu risipitor
    Gâtul meu subțire e sub tăișul securii.
    Ultima căruță cu fân,
    E gata să plece oriunde.
    Așa e, mamă! M-am hrănit doar cu vise...
    Dacă m-aș fi luptat ca un bărbat
    Nu m-ar spânzura ei ca pe-un câine.

    O să mai stăm noi de vorbă altădată...
    Nu tăia încă vițelul cel gras.
    Tot n-o să mă creadă străinii pe mine.
    Dar, mă munceștre un cuget.
    Amarnic mă scurmă.

    Ascultă! Porunca aceasta așteaptă în ropotul ploii
    - Sunt, mamă, fiul risipitor!
    Viața m-a învins și n-am simțit nimic
    Că (nicicând), iarna nu fu atât de geroasă
    Îmi ridic (spui tu), glasul
    Un urlet slab, dureros și stins în noapte,
    Ca al lupului de stepă.

    Lumina roșie a lunii, iată, se frânge
    Treptat-treptat,
    În ochii tăi stinși.

    P.S. Așa l-aș fi conceput, doar citind cele scrise de voi. E doar un punct de vedere, nicidecum un verdict!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumiri, domnule Cicu! Mi-a făcut plăcere să-l citesc şi m-am bucurat că v-am inspirat. Mi-a plăcut mult finalul şi... lupul de stepă:)
    Vă mai aşteptăm şi la alte... siameze!

    RăspundețiȘtergere