Florentina Loredana Dalian

joi, 17 aprilie 2014

Ruga pictorului iconar


Doamne, iartă-mă!,
se ruga Pictorul,
eu vreau şi mă străduiesc, dar nu-mi iese.
Lucrez de ani de zile la Icoana Ta,
dar nu pot s-o termin.
Ştiu că mântuirea ne-a venit prin Cruce,
dar ce să fac dacă nu sunt în stare
să pictez cuiele-alea
şi coroana de spini?
Când mă apropii de pânză, îmi tremură mâna,
culoarea se împrăştie, mă ia ameţeala
şi-mi vine să strig.
Nu sunt în stare, Doamne,
să-Ţi privesc răstignirea în ochi.
Darămite să-Ţi pun cuiele.
Te-am lăsat aşa, nelămurit,
de parcă Te-ai fi urcat singur acolo,
să Te odihneşti oleacă pe Cruce.
Mai stai, mai odihneşte-Te puţin,
 până când n-o să-mi mai tremure mâna!
Până când n-o să mai am senzaţia că,
odată terminată, pânza se va despica în două,
precum, atunci, catapeteasma templului.



Slobozia, 20 mai 2012 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu