Pe Ostrovul F
a explodat vegetaţia
un fel de înflorire târzie
din acelaşi târziu al tuturor
lucrurilor.
Ce mai faci?
Sunt bărci care aşteaptă la mal
câţiva lei bucata
nu trebuie decât să urci,
să tragi la rame către ostrovul
care te cheamă.
Auzi?
Pe-aici e la fel,
păsările-şi cântă limba
pe care o pricep doar îndrăgostiţii
trandafirii – chiar aşa, mai păliţi,
zic și ei de iubire
nu, nu iubirea aceea calmă, aşezată,
obositoare uneori
Ştiu, apele sunt adânci
adeseori tulburi
ştiu, barca, uneori, nu ţi-o poţi
conduce singur,
vâsla e grea şi n-ai azimut…
ştiu, toate acestea le ştiu,
dar lasă-ţi gândul!
măcar lasă-ţi gândul…
Slobozia, 27 iulie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu