Joi, 03 mai 2012, orele 21:00, la Radio Club XXL România, emisiunea "Profil cultural", va găzdui prezentarea Asociaţiei Culturale "Helis".
Protagonişti: Costel Bunoaica, Vitalie Buzu, Titi Damian, Gheorghe Dobre, Dan Elias, Marius Stan, Romeo Aurelian Ilie.
Realizator: Florentina Loredana Dalian
Adresa pe care poate fi ascultata emisiunea: http://radioclubxxl.eu/
Mulţumim doamnei Elena Toma, care a avut ideea şi amabilitatea de a ne prezenta.
http://elenatomaxxl.blogspot.com/2012/05/profil-radiofonic-revista-helis-joi-ora.html
Vă aşteptăm la o întâlnire cu literatura şi muzica.
Luni, 07 mai 2012, ora 10:00, emisiunea va fi transmisă în reluare.
Mulțumesc tuturor ascultătorilor care mi-au transmis impresiile, personal, pe mail, pe mess, pe blog!
Voi reveni în curând cu o nouă emisiune la radio club xxl România.
Am fost unul dintre cei care nu şi-a dezlipit urechea de la frumoasa prezentare a unor dragi prieteni de la "Helis". Felicitări Florentina! Cu această ocazie am intrat şi pe blogul tău. Te voi urmări în continuare. Aici, dinspre Crângul buzoian spre Casa Sindicatelor (unde mai facem din când în când, lansări de carte), au înflorit castanii pe bulevardul N. Bălcescu. Un gând frumos cu această veste a primăverii, tuturor!
RăspundețiȘtergereCe surpriză frumoasă, domnule Cicu! Vă mulțumim și ne bucurăm că ați fost împreună cu noi. Ce bine c-au înflorit castanii! La noi, și salcâmii sunt în floare.
RăspundețiȘtergereCu gânduri bune, va mai așteptăm, eu vă citesc textele de pe blog,
Florentina
Ascultând-o la radio pe Florentina Loredana Dalian, nu-mi imaginez pe cineva care să se poată lipsi la vârsta copilăriei, de lectura basmelor, a poveştilor. Bunica, printre firele toarse de lână, mai îmi transmitea astfel de atenţii. Florentina are „glas fermecat” şi chemare spre zicere. Eu, am înţeles că nu poţi fi copil cu adevărat, decât în căsuţa în care te-ai născut, în mijlocul alor tăi. „A fi sau a nu fi!”, aceasta-i întrebarea. Întrebarea decisivă. Shakespeare – adesea te gândim cu jale, şi nu pentru celebra întrebare, pe care şi-o pune prin vremi, prinţul Hamlet (iar noi am învăţat, să nu trăim ca prinţul Hamlet, din ezitări); sau poate tocmai pentru asta. Ce fiori să-ţi dea cutremurătoarea frază, atunci când luciul săbiei nu-ţi şi dă de înţeles, în care sânge se va oglindi? În al relatării cotidiene, sau a timpului, care a trecut? Kafka gândeşte un personaj adus în faţa a două uşi, mai înainte, fiind avertizat că una dintre ele, este fără întoarcere, din clipa în care ai deschis-o. Care să fi fost fatala întrebare ce şi-ar fi pus-o straniul personaj kafkian? Nu ştim. Cunoscând sacrificiul aşteptării în faţa celor două uşi, pentru a vedea care dintre ele se va deschide, restituind pe cel care cutezase a-şi încerca norocul mult mai înainte, imaginează-ţi tu, cititorule, că de cealaltă parte a zidului, tot în faţa celor două uşi, un alt personaj al vremurilor noastre, imita în comportament, gândirea şi modul de a acţiona al predecesorului său (personaj odios); şi, ne întrebăm firesc, noi, cei puşi să forţăm în viaţă una din aceste uşi: „cine după cine?”. Vocea Loredanei, însă (acoperit imediat după aceea de vocea şi cîntecul Tatianei Stepa), te aduce din nou la caierul cu care bunica ne fermeca şi, pentru care lăsam scăldat, lăsam poarca pe islaz şi, câte mai câte... Încă odată felicitări şi ţine-ne la curent cu emisiunile tale.
RăspundețiȘtergereFoarte frumos grăit-ați, domnule Cicu, mai cu seamă despre caierul bunicei. Dacă vocea mea (acoperită de inegalabila voce a Tatianei)v-a purtat către frumusețea acelei lumi (oarecum apuse), nu pot decât să mă bucur. Și să vă mai aștept. Poate chiar la o viitoare emisiune, ca invitat. Desigur, vă voi ține la curent.
RăspundețiȘtergereCu mulțumiri,
Loredana