Florentina Loredana Dalian

miercuri, 23 mai 2012

Din Bărăgan, cu drag - Debut, Vineri, 25 mai 2012


http://elenatomaxxl.blogspot.com/2012/05/debut-radiofonic-din-baragan-cu-drag.html


La Radio Club XXL România


Vineri, 25 mai 2012, orele 21, emisiunea săptămânală „Din Bărăgan, cu drag”  - ora de muzică și poezie. 

Redactor: Florentina Dalian

Emisiunea poate fi ascultată pe adresa http://radioclubxxl.eu/

Mulțumesc doamnei Elena Toma pentru spațiul de emisie și domnului Mirel Dragomir pentru asistența tehnică. 

Vă aștept, în Bărăgan, cu drag!

2 comentarii:

  1. Sub titlul generic „Din Bărăgan, cu drag...” şi, sub ropotul ploii, toţi cei care am ascultat emisiunea sub un fâşâit continuu, ne-am simţit participanţi în directul poem intitulat „Sub ropotul ploii” scris de Florentina Loredana Dalian. Punctez aici câteva impresii „urcate” pe cele opt trepte, până la tine:
    1. La ora stingerii sentimentelor second-hend, o singură plecare... ne face cu mâna.
    2. Toamna ne umblă printre cuvinte fără să-i pese. Şi, la ce i-ar păsa?
    3. S-ar zice că pământul nu ne mai încape... că, oamenii trăiesc deraierii spectaculoase ale Destinului... şi, când tocmai te întrebi „Qvo vadis Domine?”, cineva lângă tine se roagă şi el: Oriunde ai merge ia-ne şi pe noi!
    4. În lipsa ta, până şi vinul bun, e dulce-amar. De aceea, mă furişez într-o amintire cât o lacrimă.
    5. La mare (se aude) acolo se coace pâinea noastră cea de toate zilele. Târâm (alături de poetă) sacii grei cu boabe de grâu, dar sufletul ne sângerează. Cu ce să-l badajăm stimată poetă?
    6. Demult nu mai merg prin trecut... pentru o biată iluzie. Dar... asta era demult!
    7. Îmi voi plimba gândurile pe sens interzis, spune poeta. Dar, vocea o trădează!
    8. Aşteptările ne sunt mai grele ca plumbul. Şi, tocmai ştiam că ziua trece în ore, mai greu decât anii...

    Încolo, dincolo de ropotul ploii de afară, e multă Toamnă, ca atunci când sub bolta viţei de vie se coace Poezia. Felicitări.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunteți prea indulgent, domnule Cicu. Adevărul e că nu ploaia a fost de vină (deși ea cădea în timpul înregistrării, dar nu stăteam sub cerul liber). A existat cumva o incompatibilitate între programe, de la mine nu se auzea atât de rău înregistrarea. Dar cum nu mă pricep la tehnica radio, mai am mult de învățat. Totuși, dincolo de acest inconvenient, dacă a rămas ceva - iată, gândurile dumneavoastră o mărturisesc - nu-mi rămâne decât să mă bucur din suflet. Și îmi cer mii de scuze pentru a vă fi suspus unei asemenea „cazne”, eu cred că n-aș fi rezistat până la sfârșit. Vă felicit eu pe dumneavoastră!
    Și vă mai aștept, promițând că data viitoare o să fie mai bine. Adică... cu fulgere și tunete :))
    Păcat că nu s-a putut difuza toată, am avut aproape o oră de înregistrare. Dar poate că lucrurile se întâmplă cu un anumit scop. Până la urmă, trăiască literatura! În rest, vom vedea noi.
    Din Bărăgan, cu drag!

    RăspundețiȘtergere