În loc de păcăleală
Să
nu stai sub copaci când plouă, Joretta!
lasă
apa să-ţi mângâie pletele!
să
nu iubeşti până la anularea de sine!
(dar
cum mama zmeilor să iubeşti altfel?)
mă
rog, mă rog, domnilor...
se
poate şi cu jumătăţi de măsură,
se
poate şi să-ţi împarţi dragostea la doi:
sufletul
- ăstuia, trupul - cestuilalt
(numai
cine nu joacă, nu pierde!)
ca
şi cum ai fi două fiinţe,
două
jorette: una din aer, alta din lut
amestecate,
separate
blând
mângâiate
numai
de ploile de aprilie...
Slobozia, 01 aprilie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu