La nunta trecătoarei
vieţi,
Noi, darul tot, nu ni
l-am dat,
În schimbu-atâtor
dimineţi;
Căci n-am băut, nici
n-am mâncat.
La masa dragostei
chemaţi
Am fost; însă deloc
n-am vrut
Să fim noi, cei
adevăraţi;
Căci n-am mâncat,
nici n-am băut.
Vom vrea cândva,
tardiv, dreptate,
Văzând că viaţa
ne-a-nşelat,
Cerând ’napoi tot ce
se poate;
Căci n-am băut, nici
n-am mâncat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu