Ca-ntr-un deja vú,
prin pâlnia
gramofonului, răzbat de departe,
dintr-un alt timp,
aceleași dureri puse
pe note,
aceleași flori puse
la presat,
aceiași maci ofiliți
în vaze,
efemerul atâtor
iubiri,
finalul atâtor
povești, niciodată de dragoste...
Ești femeia unui alt
timp,
peste care a nins
puful păpădiei,
căreia bujorii i-au
refuzat glastra
și crinii –
înflorirea.
Ești femeia unui alt
bărbat,
care și el... dar
lasă!
Din gramofon,
șoaptele valsului de
cândva și de mai ieri
vorbesc despre
același nefericit contratimp
al tuturor
timpurilor...
FLD,
Slobozia, 15 mai 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu