Altă poveste

Prin mine, își fac plimbarea de seară niște bărbați,

îmi răscolesc amintirile, dinamitează lacătele,

fac reverențe uitărilor de o viață, fericirilor de o zi.

Câte vorbe nerostite mă locuiesc!

Câte adevăruri parțiale, câte metafore!

Nu, nu pot rosti nimic,

bărbații mei s-ar speria foarte tare

și n-ar mai găsi drumul înapoi.

Pe ei îi așteaptă războaie, copii,

trecute sau viitoare femei.

Aici, doar evadează preț de-o iluzie, preț de o lacrimă.

Își scot pălăria, jobenul, fac reverențe politicoase,

apoi sunt furați de noi răsărituri.

Pe aleea din mine au înflorit bujorii – simbol al dragostei.

Tu ai venit, i-ai lăsat, apoi

ți-ai amintit că te așteaptă o noapte, un tril (ascultat demult), o pădure...

Je vous aime, monsieur,

Dar asta-i cu totul și cu totul

altă poveste!

FLD, Slobozia, 22 mai 2018