Din frig în frig

Cum ne mai aleargă iarna prin slove,
ce ghețuri așternute-n priviri
și câtă sevă clocotind ascunsă în amintire,
în aminitirile acestea pe care nu le mai recunoaștem!
Jarul din sobă e undeva departe
și nu mai știm de ce nimeni nu mai scrie
scrisori de dragoste.
S-au topit cuvintele;
doar zăpezile astea nu se mai topesc.
Până ce va sosi ambulanța primăverii,
vom rămâne încremeniți în uimire,
încercând zadarnic să ne-adăpostim
printre filele cărților despre altă viață.
Și tot așa, din frig în frig,
până ce va ninge iar
cu fericire peste noi.

Florentina Loredana Dalian
Slobozia, 08 ianuarie 2019
(Din volumul în lucru „Domnișoara Cineva”)