Cod galben de vijelii

 

În taverna în care nota de plată se aduce în cartea lui Baudelaire -

Les fleurs du mal - florile răului nu se văd,

sunt doar câteva buchețele de levănțică,

vreo doi consumatori ascunzându-se de caniculă,

de oameni, de idei...

În telefoane piuie alertele de urgență:

frecvente descărcări electrice, grindină,

averse torențiale, evitați deplasările și luați măsuri

de adăpostire și de autoprotecție!

Chelnerul, amabil, ne spune că putem intra înăuntru,

arătăm țigările, zice că se poate fuma.

Începe vijelia, se aud sticle sparte, cioburi, cioburi...

obiecte trântite, chestii zdrăngănite, cei mai mulți fug,

adăpostindu-se, respectând instrucțiunile Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Lasă, dragă, inima are alte urgențe!

Actorul își deapănă povestea, amintindu-și.

„Asta s-o scrii!” - zice și trece mai departe prin amintirile

străbătute de les fleurs du mal.

Singuri la masă, un bărbat și o femeie ascultă viața la stetoscop,

nu-i plouă, nu-i vijelește, vijelia s-a mutat în cuvinte, în sensul din spatele lor.

Când își termină povestea, iese un soare incredibil.

Vezi - zicea ea, așezându-și rochia zburată de vânt,

așa-i și-n viață, după furtună, se-arată soarele.

Florile răului au dispărut, chelnerița adună levănțica

din vaza spartă, împrăștiată pe jos, cioburi, cioburi...

 

Florentina Loredana Dalian

Slobozia, 16 iulie 2022

Pictură: Ploaia de Mihai Olteanu