Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”

          Pe 29 iulie este sărbătorită Ziua Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”. Aceasta se sărbătorește anual ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998.

          Pe 29 iulie 1948, în parcul „Zăvoi” din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste - „Deșteaptă-te, române!”, devenit după Revoluția din 1989, imnul național al României.

          La originea imnului național se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Acesta este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este compozitorul, iar alta susține că, de fapt, era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul Maicii mele”. (Conform pr. Vasile Oltean - „Imnul Național Deșteaptă-te, române! - scurt istoric”).

          Ideea unui imn național s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivitățile oficiale unde apărea domnitorul țării. În anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnul regal român”. Acesta s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.

          Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de „Zdrobite cătușe”, apoi de „Te slăvim, Românie!” și de imnul comunist „Trei culori”. Acestuia i-a luat locul, după Revoluție, „Deșteaptă-te, române!”.

          Timp de câțiva ani, „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.