Florentina Loredana Dalian

miercuri, 10 iulie 2013

"Florentina Loredana Dalian - Literatură la superlativ" - (1)


N-am zis eu, el a zis!
Jurnalistul Cristian Suca a publicat un portret al meu (literar) în cotidianul "Observator 24". Mulţumesc, Cristi, pentru acest portret cam... prea la superlativ! 

Sursa: Observator 24

A publicat patru volume de proză, pregătește alte cinci – un roman, două volume de proză și alte două de poezie – textele sale au colorat paginile a peste 20 de reviste, numele său este prezent în opt volume colective, face parte din șase asociații literare, a câștigat peste 40 de premii la concursuri literare organizate în toate colțurile țării. Pe scurt, Florentina-Loredana Dalian, autor de proză, poezie, dramaturgie, haiku, tanka.
Deși a așternut pe hârtie primele rânduri pe când era copil, Loredana, născută într-o zi în care Bucureștiul se scălda sub un soare primăvăratic, nu s-a gândit nici măcar o clipă că, la un moment dat, va ajunge unul dintre cei mai apreciați autori ai României. Totul a început și a continuat în joacă, dar jocul acesta avea să o poarte în zbor pe cele mai înalte culmi.
“Cred că pasiunea pentru literatură a început mai întâi citind. Poate şi mai devreme, ascultând poveşti. Aşadar, destul de devreme. Poate am avut şi şansa să îmi pice în mână cărţile potrivite, la vârsta potrivită, astfel încât apropierea s-a produs firesc, fără nimic forţat. Primele rânduri le-am scris când eram elevă în clasele mici. Erau nişte versificaţii, cred că destul de caraghioase, având în vedere că scriam poezie patriotică, cu ţara şi partidul. Am fost un <> ratat. Cred că de aceea, ulterior, m-am îndreptat mai mult către proză. În şcoala generală, nu pot afirma că am avut activitate literară. Mă jucam. Şi nu mă prea lua nimeni în serios. Nici măcar eu. Nici în liceu. Nici măcar poezie de dragoste n-am scris, cum fac majoritatea celor aflaţi la o anumită vârstă (adolescenţi). De fapt, au fost vreo două încercări, ştiute numai de mine. Dar nici nu le-am arătat cuiva, nici nu mi-a spus nimeni că aş avea talent. În facultate (Facultatea de Inginerie Chimică, Institutul Politehnic Bucureşti), nici atât – am mers pe real, atât la liceu, cât şi în facultate. Deşi tot timpul am avut drag de literatură, de artă, în general, nu credeam despre mine că aş putea fi una dintre cei care scriu. Chiar nu mă vedeam în această postură. Am început mult mai târziu, după 30 de ani, când nici greutăţile vieţii, nici ingineria n-au reuşit să mă îndepărteze de fiorul creaţiei. Am început în joacă. Apoi, s-au ivit nişte oportunităţi, s-au înlănţuit evenimente şi, aşa, din joacă, în joacă, am publicat patru cărţulii. Dar asta când deja îmi încheiasem studiile”, rememorează Florentina-Loredana Dalian.
Debut și influențe
Primul volum, “Și copiii se îndrăgostesc”, a văzut lumina tiparului în 2008, însă, la vremea aceea, Loredana participase deja la concursuri și festivaluri de poezie, iar textele sale apăruseră în reviste și antologii.
“În revistă, prima dată m-a publicat Marin Toma în <>, care apare la Dor Mărunt (jud. Călăraşi), cu un text care participase la un concurs literar organizat de domnia sa (în 2006). La scurtă vreme (decembrie 2006), am apărut în <>, când redactorul şef – Gheorghe Dobre – mi-a publicat pe prima pagină un text umoristic <>. Într-o carte, am apărut pentru prima dată într-o antologie de festival, la Suceava, în 2008 (mai). Apoi, tot în 2008 (iulie), mi-a apărut primul volum (proză scurtă) – <<Şi copiii se îndrăgostesc>> – la insistenţele editorului Aurel Podaru”, explică Loredana.
Au urmat apoi, alte trei volume: “Aceeași lună peste sat” (2010), “Scrisori netrimise” (2011) și, un an mai târziu, “A unsprezecea poruncă”. În ultimii opt ani, Loredana a publicat patru volume de proză, a participat la peste 40 de concursuri și festivaluri literare, acolo unde talentul său i-a adus tot atâtea premii, culminând cu 12 premii I și cu două ediții – 2008 și 2012 – la care avea să obțină marele premiu. De asemenea, de-a lungul timpului, creațiile sale au fost prezente în peste 20 de reviste literare.
Partea a doua a portretului o puteți citi în numărul de mâine al cotidianului nostru.

Articol şi foto: Cristian Şuca

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu