HELIS la BOEMA 33

Poetul Daniel Vorona şi invitaţii săi din Ialomiţa

Fire boemă, poetul Daniel Vorona din Bucureşti şi-a intitulat serile de poezie şi muzică pe care le conduce Serbările  „VAMA LITERARĂ” de la Boema 33. La ediţia a 87-a, din 06 decembrie 2012, pe care a numit-o generic şi „România mea”, invitaţii săi au fost, printre alţii, câţiva membri ai Asociaţiei Culturale Helis: Costel Bunoaica, Florin Ciocea, Florentina Loredana Dalian, Gheorghe Dobre, Dan Elias şi Nicolae Teoharie. Spre bucuria noastră, alţi doi prieteni marca „Helis” au venit să ne întâmpine: Romeo Aurelian Ilie şi Marian Ştefan. Dacă-l mai pun la socoteală şi pe Florian Abel care a fost citat de Dobre cu poezia „Returneaza-te, iubito, înapoi”, pot spune că am fost ca într-o mică familie helisiană.

Ne-am rostit poemele, după cum am fost invitaţi la microfon, am ascultat muzica interpretată (chitară/ voce) de Cătălin Codru, l-am ascultat pe domnul Marian Ştefan vorbind atât de frumos despre „Mişcarea literară din Slobozia”, pe domnul Mihai Antonescu. Au fost prezenţi şi invitaţi din alte oraşe (Bucureşti, Piteşti), printre care poeţii Florian Stoian-Silişteanu, Marcel Fandarac şi debutantul Florentin Strechi. 

Publicul, deşi nu prea numeros, a ascultat atent şi a reacţionat ca un public iubitor de poezie, lucru îmbucurător într-o lume ce pare a-şi fi uitat poezia. Am interacţionat ca nişte adevăraţi prieteni, am oferit reviste şi cărţi. E mult, e puţin? Este! Cel mai important e că se întâmplă. Nu ştiu câte astfel de evenimente se întâmplă în ţară, însă Boema 33 îşi are meritul de a se întâmpla constant de ani buni de zile. Felicitări şi mulţumiri lui Daniel Vorona, poetul cu nume de mănăstire (aşa s-a exprimat cineva lângă mine: „Ce mai nume de mănăstire are!”), care se încăpăţânează să „pună pe tarabă” poezia, într-o lume cu tarabele pline de droguri, de prostituţie, de violenţă şi prost gust. Şi bine că mai există şi „nebuni” care-i ţin isonul!

Întreb şi mă întreb: faptul că nişte oameni, cu griji, cu probleme, cu familii, au dat zor să-şi termine treburile personale şi profesionale, s-au urcat în maşină seara, au făcut drumul până la Bucureşti, s-au întors târziu după miezul nopţii, au prins 3-4 ore de somn, pentru ca apoi să meargă din nou la obligaţiile lor, faptul că alţii au renunţat la sărbătorirea vreunui Nicolae sau pur şi simplu la confortul lor casnic, toate acestea pentru o seară de poezie şi muzică, reprezintă un semn de anomalie sau un semnal să lucrurile încep să se aşeze pe un făgaş bun? Nu deţin răspunsul. Dar pot încerca o părere personală: oamenii încă au nevoie de poezie, poezia încă are nevoie de noi. Să nu ne pierdem poezia, să nu transformăm lumea într-o tarabă! Acesta este şi motivul pentru care noi, cei de la Helis, am făcut nişte eforturi pentru a ajunge acolo unde am fost invitaţi. 

Cineva care nu mă mai văzuse demult şi care aflase între timp că „sunt scriitoare”, când i-am spus că am o slujbă şi care este aceea, m-a întrebat cu o superbă naivitate: „Cum, tu nu trăieşti din scris?”. Nu. Niciunul dintre noi nu „trăieşte” din scris (adică nu mănâncă, nu bea, nu fumează, nu se îmbracă, nu-şi întreţine familia din scris). Şi totuşi, schimbând planul, aş zice că toţi trăim din scris. Pentru că probabil ne-ar fi foarte greu să trăim fără el. Pentru că traiul nostru nu se reduce la a mânca, a bea, a fuma, a te îmbrăca, a-ţi plăti întreţinerea... Cine a mers măcar o dată la întâlnirea cu poezia şi muzica (şi, în general, cu arta), înţelege aceasta.

Seara s-a încheiat cu surpriza pe care ne-a făcut-o Daniel, aceea de a ne acorda, din partea Revistei „Vama Literară”/ Club Art „Boema 33”, Diplome de onoare şi  titlul de Cavaler al Ordinului Cultural Boema 33, pentru opera literară „de până azi” (Preşedinte: Daniel Vorona, Secretariat: Mihai Antonescu). Uite aşa, am ajuns şi ... cavaleră (Hei, lingvişti, mai umblaţi un pic pe la DEX, pe la DOOM!).

Mulţumim, Daniel Vorona, şi nădăjduim că prezenţa noastră a lăsat o urmă frumoasă în istoria (scrisă ori nescrisă) a Boemei 33.

Slobozia, 08 decembrie  2012