Florentina Loredana Dalian

sâmbătă, 6 iulie 2019

Colegului care „ne cântă”


Parodie după poezia „În arcane de pădure”, de Alexandru Macedonski


Noi, în fabrici și uzine, ne zdrobim cu munca multă,
Și pilim la strung de-a valma, maistru lângă muncitor,
Dimineață până-n seară, cu pileala îi dăm zor;
Dar acest coleg ne cântă, dar acest coleg ne cântă.


Trece șeful printre strunguri, vijelie ce spăimântă,
Scoate fum și foc și flăcări și se-abate un potop
Peste armonia noastră care și-așa n-avea scop,
Căci acest coleg ne cântă, căci acest coleg ne cântă.


Când văd ștatele de plată, grozăvie ce spăimântă,
Și chenzina-ntârziată nu se-arată-n mastercard,
Mi se pune-un junghi de-a dreptul la mijloc de miocard,
Iar acest coleg tot cântă, iar acest coleg tot cântă.


Florentina Loredana Dalian
Slobozia, 9 decembrie 2018


Poezia parodiată

În arcane de pădure
de Alexandru Macedonski


În arcane de pădure întuneric ce spăimântă.
Frunza tace lângă frunză și copac lângă copac;
Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac
Dar privighietoarea cântă, dar privighietoarea cântă.


În arcane de pădure vijelie ce spăimântă,
Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop;
Pentru ce e armonia o mânie fără scop,
Dar privighietoarea cântă, dar privighietoarea cântă.


În arcane de pădure grozăvie ce spăimântă,
Aurora-ntârziată nu s-arată sub frunziș,
Întunericul în cale i s-a pus în curmeziș -
Dar privighietoarea cântă, dar privighietoarea cântă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu