Părintele
Ilie Imbrescu s-a stins în temnița de la Aiud, în 1949, la vârsta de 40 de ani.
Am avut onoarea de a-l cunoaște pe fiul său, domnul inginer Paul-Corneliu
Imbrescu. Domnia sa mi-a făcut recent o bucurie, trimițându-mi cartea de
versuri „Trepte de har” scrisă de tatăl său, în care sunt strânse poezii
compuse de-a lungul vieții, inclusiv în temiță. Și o scrisoare în care domnul
Imbrescu îmi împărtășește bucuria de a fi reușit să-și comemoreze părintele
anul trecut, declarat de Patriarhia Română ca Anul Comemorativ Justinian
Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
Dumnezeu
să-l odihnească pe părintele Ilie Imbrescu!
„Pe-un rug aprins din spinii Lui
Mă văd biet abur care pier -
Dar, plin de-un dor
fierbinte-mi sui
Nădejdea tare pân' la Cer.”
(De profundis, fragment - Ilie Imbrescu)
Florentina
Loredana Dalian
Slobozia, 30 aprilie 2018
(scrisoare publicată cu acordul autorului)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu