Pe unde-ți faci veacul, poete,
pe unde mai șchioapeți, pe unde mai sângeri,
prin care vale a cărei noi plângeri,
năpădită de ierburi, părăsită de îngeri?
Pe unde-ți așterni slova ta fină,
cu inima-țăndări, cu viața-ruină,
prin ce mări albastre, îndepărtate,
îți plimbi amintirea pe vâsle uzate?
La ce sirene în vers mai visezi,
ce mândre corăbii mai imaginezi,
prin ce galaxii te mai risipești,
pe unde-ți faci veacul? mai scrii, mai iubești?
Slobozia, 20
mai 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu