Expoziţie de icoane, recital de muzică şi poezie, dedicate Sfinţilor martiri Brâncoveni
Vor expune pictorii: Grigore Popescu Muscel, Maria Popescu Dragomir, Elena Constantin, Marian Manole, Nicolae Nestor, Loredana Alexandra Sârb, Mihaela Bădescu, Diana Elena Borundel, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Tania Moroianu Dincă, Maria Iacob, Ami Vasilescu, Gheorghe Coman, Melania Florescu şi Valeriu Stoica.
Cântă Ioana Marin.
Recită Florentina Loredana Dalian şi Ilie Cioacă.
Prezintă Florentina Loredana Dalian
"Muzeul Județean Ialomița vă invită joi, 18 decembrie
2014, ora 14:00, la vernisajul expoziției
Candela
de veghe.
Această expoziție face parte dintr-un proiect
cultural dedicat Anului Omagial Euharistic și Tricentenarului Sfinților Martiri Brâncoveni.
Constantin Brâncoveanu a fost domn al Țării
Românești și a domnit între anii 1688-1714.
Domnitorul ajunsese neplacut sultanului Ahmed al III-lea, fiind numit Prințul Aurului deoarece pusese, între
altele, să se bată monede mari de aur, ceea ce, la vremea respectivă, era văzut
ca un act de nesupunere față
de Poartă. Așa se face că, înainte de sărbatoarea
Paștilor din anul 1714, principalii
membri ai familiei Brancoveanu au fost duși
la Constantinopol și închiși în temnița Edikule. Pentru că a refuzat să se
lepede de credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în
ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), împreună cu sfetnicul
Ianache.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea lui Constantin
Brâncoveanu, la data de 16 august, ca recunoștință pentru că a preferat moartea de
martir alternativei de a se converti la mahomedanism.
În timpul domniei sale, Constantin Brâncoveanu a inițiat o amplă activitate de construcții relegioase și laice, îmbinând armonios în
arhitectură, pictura murală și
sculptura, stilul neo-bizantin și
ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic,
numit stiul brâncovenesc.
Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită
structurilor sale clare, raționaliste,
dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de baroc
brâncovenesc.
Expoziția Candela de veghe cuprinde lucrări
realizate pe pânză și lemn și prezintă viziunea contemporană
asupra influenței stilului Brâncovenesc în evoluția artelor plastice și a arhitecturii românești.
Vă așteptăm!"
(Preluare de pe site-ul Muzeului Judeţean Ialomiţa)
Această expoziție face parte dintr-un proiect cultural dedicat Anului Omagial Euharistic și Tricentenarului Sfinților Martiri Brâncoveni.
Constantin Brâncoveanu a fost domn al Țării Românești și a domnit între anii 1688-1714. Domnitorul ajunsese neplacut sultanului Ahmed al III-lea, fiind numit Prințul Aurului deoarece pusese, între altele, să se bată monede mari de aur, ceea ce, la vremea respectivă, era văzut ca un act de nesupunere față de Poartă. Așa se face că, înainte de sărbatoarea Paștilor din anul 1714, principalii membri ai familiei Brancoveanu au fost duși la Constantinopol și închiși în temnița Edikule. Pentru că a refuzat să se lepede de credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), împreună cu sfetnicul Ianache.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proslăvirea lui Constantin Brâncoveanu, la data de 16 august, ca recunoștință pentru că a preferat moartea de martir alternativei de a se converti la mahomedanism.
În timpul domniei sale, Constantin Brâncoveanu a inițiat o amplă activitate de construcții relegioase și laice, îmbinând armonios în arhitectură, pictura murală și sculptura, stilul neo-bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stiul brâncovenesc.
Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de baroc brâncovenesc.
Expoziția Candela de veghe cuprinde lucrări realizate pe pânză și lemn și prezintă viziunea contemporană asupra influenței stilului Brâncovenesc în evoluția artelor plastice și a arhitecturii românești.
Vă așteptăm!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu