Simfonie la Ograda şi lansarea
antologiei „Scriitori din Zodia Helis”, la Salonul anual de carte, 2013
„De câte ori gândul meu nu fuge
hoinar, descătuşat de convenienţele rosturilor mele în depărtările străinătăţii,
de câte ori cugetul meu nu evada din emisferele universului muzical pentru a-mi
oferi un popas la Ograda, satul meu natal, din marea ialomiţeană a spicelor de
grâu a Bărăganului, de câte ori cu încălţămintea pe marmura marilor săli de
concerte şi de operă din America sau din centrele muzicale ale Europei, nu mi-aş
fi dorit tălpile desculţe în pulberea uliţelor din Ograda, după cum visam o
plimbare în forfota străzilor bucureştene…” Această destăinuire
vecină cu poezia aparţine genialului muzician (dirijor şi compozitor) Ionel Perlea, poate cea mai
proeminentă (şi eminentă) personalitate ialomiţeană a tuturor timpurilor, după
cum afirma prof. dr. Cristian Obrejan, Directorul Centrului Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, în deschiderea
spectacolului „Ograda Vals”, un omagiu adus lui Ionel Perlea, desfăşurat sub
genericul „Simfonie la Ograda”, în data de 30 octombrie 2013, la Casa Memorială
ce-i poartă numele. Proiectul, finanţat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, s-a
desfăşurat sub egida Fundaţiei Culturale „Ionel Perlea”, în parteneriat cu
Şcoala Gimnazială „Ionel Perlea” Ograda şi Centrul Cultural UNESCO „Ionel
Perlea”. Spectacolul, susţinut de Cvintetul Bucureşti şi doi laureaţi ai unor
ediţii precedente ale Concursului Naţional de Lied „Ionel Perlea”, actualmente
solişti la Opera Română din Bucureşti – soprana Simonida Luţescu şi tenorul
Andrei Lazăr, a fost unul de înaltă ţinută şi care a încântat publicul select
şi iubitor de muzică cultă, printre care s-au aflat şi reprezentanţi ai unor
instituţii importante din judeţ:
Consiliul Judeţean Ialomiţa, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor,
Primăria Ograda, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” şi Centrul Judeţean
pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa. Regia spectacolului
a fost semnată de regizorul Marcel Stănciucu. Frumuseţea evenimentului a
constat nu doar în repertoriul abordat şi calitatea incontestabilă a
interpretării, ci şi în atmosfera specială dată de misterul şi amprenta casei
memoriale, precum şi de senzaţia de întoarcere în timp, pe care a indus-o
asistenţei încă de la început domnul Obrejan, amintind faptul că în acest mod
se desfăşurau seratele muzicale de altădată, în casele marilor artişti sau
oameni iubitori de artă, într-o sală doar ceva mai mare decât o cameră
obişnuită, cu public nu foarte numeros, dar însetat de muzică. Felicitări
iniţiatorilor, organizatorilor şi protagoniştilor! Felicitări speciale doamnei
Doina Roşca, Director al Centrului Cultural „Ionel Perlea”, care a pus mult
suflet în realizarea acestei seri, precum şi în „scoaterea la lumină” a casei
memoriale a ilustrului muzician. După cum s-a afirmat de către vorbitori, se
doreşte ca, pe viitor, să aibă loc şi alte serate cel puţin la acelaşi nivel
calitativ al actului artistic. Ceea ce ne dorim şi noi şi sperăm că se va
realiza!
A doua
zi, în data de 31 octombrie 2013, a avut loc închiderea oficială a Salonului
anual de carte, un maraton literar care a durat, ca de obicei, pe tot parcursul
lunii octombrie, manifestare ce are loc anual, fiind organizată de Biblioteca
Judeţeană „Ştefan Bănulescu” Ialomiţa. În deschidere, a vorbit doamna Mihaela
Racoviţeanu, Director al Bibliotecii Judeţene, care a intervenit şi pe parcurs
pentru prezentarea invitaţilor şi cărţilor care s-au lansat. Din partea
Consiliului Judeţean au fost prezenţi domnii Adrian Ionescu şi Ştefan Muşoiu,
care au avut scurte alocuţiuni prin care au felicitat scriitorii şi oamenii de
cultură, asigurându-i totodată de sprijinul domniilor lor. Aşteptăm cu interes
faptele care vor susţine elevatele discursuri.
Au
fost prezenţi cu lansare de carte următorii:
Scriitorul
Petru Botezatu, din Cahul, R. Moldova, care a transmis celor prezenţi
îmbrăţişările frăţeşti ale celor de peste Prut şi a lansat cartea „Eu, la
plural”.
O carte
despre deportaţii din Bărăgan s-a bucurat de prezentarea domnului Ilie Cioacă.
Domnul
bibliotecar al comunei Maia a prezentat „Retrăiri istorice în veacul al
XXI-lea”, carte editată de primăria Maia, în care au fost sintetizate lucrările
sesiunii de comunicări ştiinţifice care a avut loc anul trecut la Maia.
Doamna
Lili Balcan a ţinut un scurt discurs referitor la cartea sa, apărută anul
acesta la editura „Helis”: „Momente din viaţa oamenilor simpli de provincie, de
ieri şi de azi”.
Ilie
Comăniţa a încântat asistenţa cu sonete din cartea „Invazie de fluturi”
(Editura „Helis”, 2013); şi pentru că cineva l-a agasat cu întrebarea „Cine-i
muza?”, a dat răspunsul tot printr-un sonet, intitulat chiar „Muza”, prin care
concluzionează că... „muza-i muză!” Întrucât această întrebare se adresează
destul de frecvent celor care scriu, e bine să se înţeleagă odată pentru
totdeauna că întrebarea e demnă de tabloidele de prost gust care ne-au invadat
existenţa, dar în niciun caz de literatură. Poeţii nu-şi divulgă muza (presupunând
că ştiu chiar ei cine este!) nu din
motivele pentru care ziariştii nu-şi divulgă anumite surse (pentru a le
proteja), ci pentru că în jurul oricărui act creator, poetic trebuie să existe
o undă de mister care nu trebuie stricat cu niciun chip de aceia care insistă
să intre cu bocancii plini de noroi în poezie. Nedivulgând muza, poetul
protejează însăşi Poezia! În plus, ce treabă ar mai avea posteritatea, dacă i
s-ar da totul pe tavă? Istoricii literari cum şi-ar mai câştiga pâinea, dacă
totul ar fi trecut dinainte într-un proces verbal de... predare-primire a
muzei? Aşadar, stimaţi curioşi, să nu mai confundăm literatura (care e Artă!)
cu rialitişourili de la tembelizor.
Alexandru
Bulandra a vorbit despre cartea sa „Iov, Socrate şi Divinitatea”. Cine-i muza,
domnule Bulandra? S-ar zice că aţi avut... trei?
Pr.
Lucian Scărlătescu din Urziceni a prezentat trei monografii realizate de
sfinţia sa. În monografia localităţii Fierbinţii de Jos, Părintele menţionează
un fapt demn de istorie literară, anume că pentru nuvela „Întâlnirea din
pământuri”, scriitorul Marin Preda s-a inspirat din Fierbinţii de Jos (fapt
neconsemnat nicăieri altundeva, după afirmaţia Părintelui Scărlătescu).
Cel
mai aşteptat moment al zilei a fost lansarea antologiei „Scriitori din Zodia
Helis”, autor prof. Titi Damian, apărută anul acesta (adică scoasă de două zile
de la tipar, cu eforturi pe care numai Gheorghe Dobre le cunoaşte, în ce
priveşte tipărirea şi obţinerea de fonduri), la editura „Helis”. Conform
afirmaţiilor scriitorului Gheorghe Dobre, această carte se constituie ca o
piatră de hotar după 10 ani de „Helis”, o carte de grup, realizată şi îngrijită
de minuţiosul şi perfecţionistul profesor şi scriitor Titi Damian. Cronologic,
cartea acoperă 36 de ani (1977 – 2013) şi conţine peste patruzeci de autori,
cei mai mulţi dintre ei „în plină viteză creatoare”. Doamna Racoviţeanu a făcut
gestul lăudabil de a da citire tuturor numelor cuprinse în carte şi se cuvine
a-i aminti şi aici, în ordinea apariţiei (alfabetică): Aurel Anghel, Lili
Balcan, Petru Botezatu, Adrian Bucurescu, Alexandru Bulandra, Costel Bunoaica,
Florin Ciocea, Şerban Codrin, Ilie Comăniţa, Florentina Loredana Dalian, Titi
Damian, Gheorghe Dobre, Dan Elias, Ştefan Grigorescu, Ioan Man, Augustin
Mocanu, Ioan Neşu, George Theodor Popescu, Ion Roşioru, Grigore Spermezan,
Marius Stan, Nicolae Stan, Marian Ştefan, Nicolae Teoharie, Ion Văduva, Florian
Abel, Vitalie Buzu, Laurenţiu Dan, Victor Nicolae, Valeriu Stoica, Ion Ianole,
Anghel Macedon, Ioan Vlasia (ultimii trei, cuprinşi la capitolul „In memoriam”),
dar şi unii dintre autorii fostului cenaclu „Dor fără saţiu” de la Urziceni.
Despre
carte a vorbit cu entuziasm şi scriitorul bucureştean Florentin Popescu, redactorul
şef al revistei „Bucureştiul literar şi artistic”, care a menţionat printre
altele importanţa funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte aceast volum,
anume: monografie, studiu critic, istorie literară, instrument de lucru.
Antologatorul
Titi Damian, după o introducere în care a evocat începuturile sale ca tânăr
profesor de limba şi literatura română în Munteni-Buzău, Ialomiţa, continuând
cu amintirile legate de cenaclul „Dor fără saţiu”, a mărturisit că, pentru
realizarea acestei antologii, au fost necesari 2-3 ani de muncă asiduă, în care
a citit peste 6.000 de pagini, a fişat, a selectat etc. şi a adus mulţumiri
soţiei sale, doamna Victoria Damian, care l-a susţinut (şi) prin realizarea
culegerii computerizate şi a adresat felicitări doamnei Veronica Panţuru, cea
care s-a ocupat de tehnoredactare. Domnul Damian a mai spus că, prin această
carte, realizată intenţionat în stil didactic, putând fi utilizată şi ca
manual, a dorit să ofere cititorului un alt model de lectură, având ca unic
criteriu de selecţie criteriul estetic.
Vorbind
despre carte, poetul Şerban Codrin a afirmat că „Helis” nu e doar o revistă, o
editură sau o asociaţie, ci a devenit de-a dreptul o instituţie de care, dacă
suntem sinceri, nu se mai poate face abstracţie şi că prin această carte a fost
adus un omagiu literaturii române.
Cartea
va fi distribuită bibliotecilor mari din ţară, dar şi celor şcolare din judeţul
Ialomiţa.
 |
| Marian Ştefan |
La momentul... dăruiri, Gheorghe Dobre a oferit lui Petru Botezatu, venit special
pentru eveniment din Basarabia, 10 exemplare din antologie, pentru bibliotecile
din „ţara vecină” în care încă mai avem nevoie de paşaport ca să punem
piciorul, iar Marian Ştefan, venit numai de la Bucureşti, după ce a afirmat cu
francheţea-i obişnuită: „Am venit că mă trăgea aţa. Eu tot plec spre
dumneavostră de două săptămâni de zile”, a oferit Bibliotecii judeţene două
cărţi: o teză de doctorat a doamnei Nadia Manea şi o carte despre Bucureşti a
academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici.
Momentul
poetic din final a fost asigurat de invitatul Petru Botezatu, care a citit
poezii superbe din cartea sa: „Eu, la plural”.
Discuţiile
au continuat în cadru neoficial, la masă şi cafea.
Felicitări
truditoarelor de la biblioteca judeţeană, doamnele bibliotecare conduse de ing.
Mihaela Racoviţeanu, pentru acest eveniment care, de fapt, reprezintă un omagiu
adus cărţii, scriitorilor şi tuturor iubitorilor de lectură!
Şi
pentru că, recitind articolul, stilul îmi pare sec şi apropiat de cel
jurnalistic, nu mă lasă inima să nu strecor şi un pic de poezie (că de ea
vorbirăm!), măcar în final; însă nu înainte de a adresa şi eu îndemnul,
parafrazându-l pe Ion Heliade Rădulescu („Scrieţi, băieţi, scrieţi, orice,
numai scrieţi!”): Citiţi, băieţi, citiţi!
O
carte-mi ţine-ades tovărăşie
Şi-a mai rămas pe
rândurile ei,
Ca pulberea de soare
străvezie,
Lumina unui gând din
ochii tăi.
Stau astfel vremea fără
s-o mai număr;
Mă-nşală visul bun şi
mă gândesc
Că-mi urmăreşti lectura
peste umăr,
Şi, dacă taci, e pentru
că citesc.
(Magda Isanos)
Florentina Loredana DALIAN
Slobozia,
03 noiembrie 2013
Fotografii: Doina Roşca (Ograda) şi Gheorghe Dobre (Salon de carte)
Evenimentul in presa:
