Florentina Loredana Dalian

sâmbătă, 28 martie 2015

Cartea pe valuri - Lansări Editura Eikon la Galaţi

Galaţi, Biblioteca Judeţeană "V.A.Urechia", 26 martie 2015

 

Jurnal de risipită

 



Pe valurile Dunării am fost... nu, nu cu barca, ci cu cartea... "A unsprezecea poruncă", ediţia a II-a adăugită, editată la Eikon, super-editura de care m-am lipit ca marca de scrisoare şi de care nu m-aş mai dezlipi. Căpitan de vas: Valentin Ajder, directorul editurii. Au mai tras la rame: Carmen Tănase (Slobozia), Vasile Manole (Galaţi) şi alţii pe care-i voi numi mai jos.

          Am ancorat în port, adevărată oază de cultură, zic de Biblioteca Judeţeană "V.A. Urechia", aşezământ de o frumuseţe rară, fost palat sau ce minune arhitecturală va fi fost, trezind nostalgii de altădată, din vremuri când lucrurile se făceau trainic, fără grabă, cu multă migală şi, mai ales, cu artă. În plus, aflu că biblioteca are zilnic în jur de 800 de cititori. Îţi creşte inima, nu alta. Săptămânal, iubitorii de carte se întâlnesc în Sala de lectură "Mihai Eminescu", în cadrul Saloanelor "Axis libri", unde am poposit şi noi joi seara, 26 martie 2015, începând cu ora 18. Pentru aceste minunate izbânzi culturale, reverenţă în faţa directorului de "port", domnul Ilie Zanfir şi tuturor truditorilor bibliotecii amintite, dar şi tuturor iubitorilor de literatură care frecventează salonul. 




          Aşadar, gălăţenii i-au avut, de data aceasta, în mijlocul lor, pe câţiva "eikonişti" cărora le-au acordat atenţia şi respectul cuvenite, prin citirea cărţilor, înainte de întâlnire, şi prezentarea opiniilor asupra acestora. Au fost lansate cinci cărţi (în ordinea de pe afiş): "A unsprezecea poruncă"- F.L. Dalian, "Conştiinţa tragică eminesciană" - Bianca Osnaga, "Regele praf" - Passionaria Stoicescu, "Comprimate de timp" - Carmen Tănase şi "De voie bună şi nesilit de nimeni" - Vasile Manole. 



          În deschidere, a vorbit domnul director Ilie Zanfir, care a făcut succinte şi la obiect prezentări ale autorilor. Înainte de aceasta, s-a ţinut un moment de reculegere pentru cea care mai trăieşte printre noi numai prin cărţile sale, Bianca Osnaga, care n-a mai putut ajunge la lasare, grăbindu-se la Domnul cu o zi înainte. N-am cunoscut-o, dar am aflat despre ea că a fost un om deosebit, o femeie delicată, frumoasă, o profesoară iubită, o scriitoare serioasă şi care avea ce spune în literatură, cartea sa "Conştiinţa tragică eminesciană" reprezentând chiar lucrarea de doctorat. Dumnezeu s-o odihnească! În timp ce încă se mai afla privegheată, cartea ei "vorbea" printre noi. 





          Domnul director a predat microfonul moderatorului serii: profesor Theodor Parapiru. Despre cărţi au vorbit, dovedind o atentă aplecare asupra acestora (în ordinea intrării): doamna Camelia Labeş ("Comprimate de timp"), criticul şi scriitorul Adrian George Secară şi domnul Sipridon Dafinoiu ("A unsprezecea poruncă"), doamna Mihaela Pavel ("De voie bună şi nesilit de nimeni"), doamna Cătălina Şoituz ("Regele praf") şi tînărul Lucian Pleşa ("Conştinţa tragică eminesciană"). 



          A urmat cuvântul autorilor prezenţi şi lecturi din creaţiile proprii. Publicul a fost delectat cu texte de proză (subsemnata - "Când Dumnezeu era impiegat"), poezie (Carmen Tănase) şi epigramă (Vasile Manole). Directorul Valentin Ajder a făcut o succintă prezentare a noutăţilor editoriale de la "Eikon". De câte ori îl ascult vorbind despre cărţi, îmi vine să le cumpăr pe toate. Nu-i vorbă, le-aş cumpăra, dar n-aş avea timp să le citesc pe toate. Poate doar dacă aş fi maşină de citit, precum domnul Theodor Parapiru care citeşte în jur de 15 cărţi pe săptămână! 







          Câţiva dintre cei prezenţi au dorit, de asemenea, să ia cuvântul, adresând impresii sau dedicând epigrame autorilor aflaţi de faţă. Dintre aceştia amintim pe: Corneliu Antoniu, preşedintele filialei Sud-Est a USR, Gheorghe Gurău, eipgramistul Dan Căpruciu, Gheorghe Burlacu Niculiţă şi alţii ale căror nume (să-mi fie scuzat!) nu le-am reţinut. În încheiere, domnul profesor Parapiru a făcut scurte referiri la cărţile discutate şi a dat sfaturi utile acolo unde a considerat necesar. 



          Nu-mi rămâne decât să mulţumesc tuturor acestor oameni implicaţi în actul cultural, în promovarea literaturii. Chiar dacă domnul Parapiru ne-a atras atenţia să nu-i mai mulţumim, că aceste lucruri sunt normale, că e firesc să ne susţinem între noi etc. De acord, numai că ele pot părea oarecum anormale, într-o lume întoarsă pe dos. 





          Am continuat discuţiile în cerc restrâns în biroul elegant şi cu o impresionantă colecţie de icoane al domnului director. Apoi, în cerc şi mai restrâns, am hălăduit pe străzile Galaţiului, eu, Carmen, Valentin şi Dragoş... Vântul foşnea aducându-mi în urechi un cântec, ale cărui versuri le auzeam puţin modificate:


Cartea pe valuri pluteşte uşor,

Dar cine îngână un cântec de dor?

Nu, nu e vântul, nici Dunărea nu-i,

E Valentinul şi cărţile lui...


Slobozia, 28 martie 2015


video


Mai multe fotografii AICI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu