Florentina Loredana Dalian

miercuri, 19 septembrie 2012

Într-un alt mâine






Până mai ieri, ploua cu trandafiri,
azi doar vreo frunză îngălbenită
se mai conformează legii gravitaţiei.
Trecătorii îşi surâd convenţional,
ca la o paradă de suflete.
Toamna aceasta se poartă sufletul
ca accesoriu asortat cu nimic;
unii parcă şi l-ar căra în spate, ca pe o raniţă.
Toamna aceasta se poartă zâmbetele convenţionale
şi inima la rever.
Când privesc răsăritul,
aceeaşi trecători văd soarele cum apune.
Ne grăbim, ne grăbim
către o nouă zi a unei existenţe
pe care n-avem timp, n-avem timp
s-o mai şi trăim.
În alergarea asta bezmetică nu mai e timp,
nu mai e timp să ne oprim
să observăm cum viaţa se tot scurtează
ca o rochie lungă de bal
transformată în minijupă.
Nu e timp nici,
nu e timp nici să iubim;
Am strâns într-un sertar (pe care n-avem timp să-l deschidem)
toate declaraţiile noastre de iubire
cărora le vom da drumul ca unor porumbei călători
într-un alt mâine…

2 comentarii:

  1. O imagine ce ma lasa fara cuvinte. Multumesc Loredana, pentru linistea pe care ai sadit-o in mine, la citirea acestei poezii.



    RăspundețiȘtergere
  2. Dragă Oana, sensibilitatea ta nu putea trece cu vederea această imagine. Mă bucur că ai rezonat şi îţi mulţumesc pentru aducere la cunoştinţă.

    RăspundețiȘtergere